ȘTEFAN CIOCIANU

    Născut în Craiova la 26. 12. 1954.
    Proiectant.
    Cursuri de actorie – Teatrul Dramatic „Maria Filotti”- Brăila.
    Coordonator artistic la Clubul sindicatelor „Progresul” şi Casa Municipală de Cultură Brăila;
    Colaborări la Teatrul de revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti, Teatrul „Fantasio” din Constanţa, Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi;
    Colaborări la Teatrul Dramatic „Maria Filotti” sub direcţia maeştrilor Constantin Codrescu şi George Motoi;
    Impresariat artistic în anii 1990 -1994. Spectacolul de mare succes „Teroriştii... râsului” la Sala Palatului şi în turneu pe litoral şi în ţară.
    În activitatea rebusistă, cultiv cu precădere definiţia expresie, careul de definiţii spirituale, dar şi careuri fantezii, careuri cu definiţii metaforice sau careuri surpriză iar, mai nou, în colaborare cu bunul prieten Petru Ioan Gârda, careuri cu definiţii epigramatice. Toate materialele apar în principalele publicaţii de gen;
    Integrame cu definiţii rebusiste, cu umor, surprize;
    Numeroase probleme de enigmistică publicate;
    Membru fondator al cercului rebusist „Navrom” – Brăila şi al Cercului rebusist „Sfinx” – Brăila;
    Fondator, în 2003, al Clubului rebusist „Grila” – Brăila;
    Între anii 2007 - 2010 am scos „Rebusmania”, revistă trimestrială în care, pe lângă careurile semnate de membrii C.R.Grila, apar numeroase colaborări ale altor autori consacraţi în peisajul rebusist actual;
    Administrator – „rebusmania-blog-ciocianu” – revistă de rebus online, cu foarte mulţi vizitatori şi dezlegători;
    Membru al Cenaclului Satiricon al Epigramiştilor din Cluj, din 2017.


LA CENTENAR (madrigal)
Rotundă, ţara noastră ca o pâine
Hrănit-a, de un veac, românii toţi!
La fel o să rămână ea şi mâine,
Să-i ţină şi să-i crească pe nepoţi!

EARLY BOOKING
Ca să scap de-a soacrei clanţă
I-am propus, galant, vacanţă:
Tour Eiffel, sejur de vis
Şi mult verde... de Paris.

PROSTUL (definiţie epigramatică)
Cârcotaşul consecvent,
Omul frazelor prolixe,
Care are permanent
Două-trei idei... dar fixe!

LA REFERENDUM...
...Dau, cu mâinile-amândouă,
Votul meu „mişcării gay”,
Ca să ne rămână nouă
O mulţime de femei!

FEMEIA (definiţie epigramatică)
Mierea, zahărul, dulceaţa,
Linguriţa cu şerbet
Ce te-mbie toată viaţa
Şi te vâră-n diabet...

POANTA (definiţie epigramatică)
Când e nouă ca aport,
E cireaşa de pe tort,
Iar în caz de recidivă,
E bomboana pe colivă...



EXAMINATORUL (definiţie rebusist-epigramatică)
E un vameş care-admite
Să treci proba de baraj,
Şi notează scurt... când mi te
Controlează la bagaj.

BANCHERUL (definiţie rebusist-epigramatică)
Personajul cel meschin
Care-ţi dă umbrelă nouă
Când afară e senin
Şi ţi-o ia-napoi... când plouă.

STATUL PARALEL
Se plâng aleşii cocoţaţi prea sus
Că „statul paralel” îi bagă-n lacră,
Dar care om, acasă, nu-i condus
De clasicul „binom” nevastă-soacră?!

DE 1 IUNIE...
...Se roagă puştiul cu suspine:
„Mămica mea, te-aştept de luni
Să vii din Spania... Mai bine,
Dă mană, Doamne, în căpşuni!”

RESTRUCTURARE
Guvernul, azi remaniat,
S-a scuturat de multe poame,
Pe cei sătui i-a graţiat
Şi-a pus pe alţii… morţi de foame.

ULTIMA SOLUŢIE
Române, cu hoţia vrei să lupţi?
Îţi trebuie, ce mai la deal, la vale,
Un Ţepeş să te scape de corupţi
C-o lege ce-o să intre în... anale.


        LOGOFĂTUL DE TAINĂ
(Închinat celei care va rămâne în file de aur: Rodica Ojog - BRAŞOVEANU)
        ORIZONTAL:
1) Milosârdia unora cu osânză la pungă şi degrabă cheltuielnici. 2) Truditor făurind cu migală chipuri chenăruite cu lumină – Uliţarnici gureşi opintind prin neauă după obiceie (sg.). 3) Văscioare cetluite în lemn mustind de apă vie. 4) Acadea muşcată de poftalnici beutori de tabac – Glazura cataifului! 5) Jais scobit! – Mozaic cârpit în şagă de Ştrul cel hâtru – Hlamidă mierie, vestmânt viu pentru crăiasa de aur. 6) Trâmbiţaş trufaş de curte alungând zdreala de întuneric – Un om crud, lipsit de bună creştere. 7) Bate şaua cu şezutul în berneveci – Desluşiţi ca într-o mirază cu ape limpezi. 8) Cată dindărăt (!)… şi se dă iuteş la inimic – Covor chindisit cu rost să mângâie opinca – Semne de azbucoavnă pe înţelesul calicului. 9) I se pun pirostriile în bătătură – Flacără vie de credinţă cetluită în piatră în slujba înălţării. 10) Gazde primitoare încorsetate de rânduială, după ighemonicon. 11) Bidiviu zburdând buiac, ca vântul şturlubatic – Ştimă hicleană mustind de venin (pl.).
        VERTICAL:
1) Slujbă de iscoadă uliţarnică deprinsă a stâlpi cu privirea – Una cu mintea cât unghia de calic şi priceperea beteagă. 2) Îi colea prin Moldova – Purtător de herb, croit în aceeaşi sâmbătă cu platoşa, cu fereală de hanger – Rob fără nimica! 3) Ţiitori de giuvaericale pentru ăi fuduli de urechi – Grijitor de vorbe grădinărite cu chichirez. 4) Un om şiştav şi firatic, pălit de muierea lui – Vârsta dosită sub suliman vârtos de iruri şi pomezi. 5) Băsneşte cu sârg, poftorind isprăvi urechilor ciulite – Sarsanaua cu merinde, zi de zi tot mai calică. 6) Olăcar cu misie de taină – Un sfârâiac de clipă măcinând greu zăbava. 7) Împerecheate la cai! – Işlic de logofăt! – „Ulcior” de lut sfinţit cu apă vie. 8) Sfada rudelor iutace pe o băşică vânteşă – Plimbători de bodroanţe cu ifose de neguţători. 9) Slove de pildă pentru înaintaşi – Grădină pururea verde, părăsită mulţămită muierii poftalnice – Preţăluitor de odoare. 10) Pecete valahă de voievod – Abace cu sfârlează biciuite cu un fir de lumină. 11) Ctitorii în slujba înălţării neamului – Strai de borangic chindisit cu fir, în aceeaşi sâmbătă cu catrinţa (pl.).
Dicţionar: EEC.
Careu publicat în revista REBUS nr. 980 din martie 2004.