SATIRICON - scurt istoric

    Cenaclul Satiricon s-a înființat la data de 25 iunie 1979, la Liceul clujean ,,George Coşbuc” al cărui director era prof. Vasile Langa. Alături se afla şi prof. Pavel Bellu şi alţi 8 fondatori.
    Primul preşedinte al cenaclului a fost prof. Pavel Bellu până în 1981, când a devenit preşedinte de onoare, iar prof. Vasile Langa preşedinte activ, iar Ionică Pop a fost numit secretar literar al cenaclului.
    Tot atunci cenaclul a fost afiliat la Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga” al cărei director era scriitorul şi omul de mare altitudine intelectuală, Traian Brad.
    În 1990 s-a constituit Asociația Epigramiștilor Clujeni Satiricon, președinte Ioan Pop, secretar literar - Eugen Pop și director economic Marian Popescu.
    În ianuarie 2000 s-a ales o nouă conducere: Marian Popescu – președinte, Ion Bindea, Eugen Albu, Efim Tarlapan – membri și Silvia Popescu – secretar literar.
    În 2008 Eugen Albu devine vicepreședinte executiv, iar în 2013 președinte. Tot din 2013 Gavril Moisa este ales vicepreședinte, iar Petru-Ioan Gârda secretar literar.
    Anual se organizează Festivalul Național Eterna Epigramă. Anul trecut (2019) am sărbătorit 40 de ani de cenaclu și 30 de ani de festivaluri de epigramă.
    Tot anual se publică revista „Epigrama” a cenaclului sau „Caietul”.
    Există o veche colaborare cu ziarul Făclia de Cluj, unde publicăm cioacele și diverse articole legate de activitatea cenaclului.



        ANIVERSÂND „SATIRICON”-ul la 40 de ani

                                                   Eugen ALBU

    Oraşul Cluj-Napoca a fost, este şi va fi nu doar capiatala Ardealului, ci şi capitala culturii şi a spiritualităţii bătrânei şi mult încercatei provincii româneşti.. Rădăcinile sale pătrund adând în anii istoriei, oraşul Cluj, încă din acele timpuri, constituind un altar al cuvântului de spirit, de la care multe generaţii de intelectuali au luat lumină. Dar, cum fiecare urbe îşi are elitele pe care le merită, Clujul se pare că a fost şi este binecuvântat de Divinitate pentru că l-a hărăzit cu oameni minunaţi în toate domeniile. Însă, cum ştim că zâmbetul este arma inţeleptului, un grup de elite clujene a venit să demonstreze că (şi) ardelenii au umor, nu mai puţin decât semenii din ţară, ei fiind de felul lor oameni mai molcomi, mai aşezaţi, inclusiv umorul acestora este, dacă vreţi mai elaborat, cu bătaie mai lungă (scuzaţi lipsa de modestie). Aşa că după ce s-au aşezat câţiva inimoşi, cu spirit rafinat şi cu umor, la o masă, s-au sfătuit, au chibzuit îndelung şi au pus de un cenaclu, aşa, în tihnă, ardeleneşte. Acest lucru a intrat deja în istorie: se întâmpla în urma cu fix 40 de ani, respectiv în data de 25 iunie 1979, la Liceul clujean ,,George Coşbuc” al cărui director era prof.Vasile Langa. Alături de domnia sa se afla şi prof.Pavel Bellu şi alţi 8 fondatori, printre care trebuie să-i amintim pe (regretatul) Ionică Pop şi Alexandru Stănescu (pezent în viaţă, dar retras din motive personale). Actul de naştere a fost semnat în acea dată şi nou numitul cenaclu a fost ,,botezat” SATIRICON.
    Primul preşedinte al cenaclului a fost prof.Pavel Bellu până în 1981, când a devenit preşedinte de onoare, iar prof.Vasile Lnga preşedinte activ. Ionică Pop, alt filolog şi umorist înfăcărat,( pe atunci bibliotecar la Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga”) a fost numit secretar literar al cenaclului, care, ulterior a fost afiliat la Biblioteca Judeţeană ,,O.Goga” al cărei director era scriitorul şi omul de mare altitudine intelectuală, Traian Brad.     În scurtă vreme, grupul de iniţiativă a fost completat de alte nume mari ale epigramei clujene: Traian Marcu, Mircea Matcaboji, Ion Bindea (emblemă a cenaclului şi azi), Teofil Voinescu Amadeus, Atanasie Stănescu, Zeno Turdeanu, Mihai Teognoste, Titu Olteanu, Gavril Glodeanu, bistriţenii Alexandu Misiuga şi Emil Sângeorzan, Eugen Pop, Emil Roman, Teodor Capotă, Aurel Buzgău, Iulian Dămăcuş, Ana Marinoiu, Olimpia Todoran-Gabor, Iulia Tatomir, Lia Bărbosu, Aristotel Cruceanu. Cu forte noi, au venit din urmă Eugen Albu, Silvia şi Marian Popescu, Gabriela Groza, Cornelia Cociş, Ioan Marinescu, Marin Boţoc, Ionel Andraşoni, Vasile B. Gădălin, Eugen Coţa, Barbu I.Bălan, Ioan Feneşan, Radu Păcurar, Gavril Neciu, Neculai Ionaşcu, Maria Bumbea, Mircea Roşa, Marius Mălai, Doina şi Marius Miclea, Maria Ioniţă şi soţul Valeriu Gheorghe Mraişte. Un suflu nou şi pozitiv se resimte odata cu venirea greilor Gavril Moisa – actualul vicepreşedinte al cenaclului şi multitalentatul Petru-Ioan Gârda –secretarul literar, dar şi a omului de cultură – scriitorul Viorel Cacoveanu, precum şi dr.Zeno Millea, oameni de mare anvergura literară, fiecare ridicând valoarea cenaclului, sporind substanţial numărul de premii. Tot din pleiada noilor veniţi fac parte: dr.Rodica Jeican, Dan Băgărean, Emil Cenan, Gheorghe Cireap, Voichiţa Pălăcean-Vereş, Ştefan Ciocianu, Grigore Cotul. M-aş bucura dacă acest număr de 30, câţi suntem acum, va fi mereu prezent şi noi ne vom putea încadra în demersurile cenaclului, dar şi să păstrăm cinstirea celor plecaţi în stele.
    Marele filozof F.Nietzsche spunea:,,Prestigiul unui popor constă nu atât în valorile sale spirituale, cât mai ales prin faptul în care îşi cinsteşte valorile şi îşi omagiază înaintaşii.”Să luăm aminte şi să nu uităm că fără acei oameni minunaţi care au pus bazele şi au fost adevăraţi formatori ai ,,Satiricon”-ului (acum 40 de ani!), nu sunt sigur că noi, azi, am fi un cenaclu cunoscut şi recunoscut, pe lângă valoarea intrinsecă pe care o avem, atâta timp, ani în care am cucerit multe şi meritate trofee.
    Viaţa şi desfăşurarea cenaclului îşi păstrează, la modul general, coordonatele trasate de mai vechii noştri satiriconişti. Şi acum, ca şi atunci, ţinem cu regularitate şedinţele, lunar, în care dezbatem activităţile cenaclului, se aduc la cunoştinţa colegilor noutăţi din lumea epigramei şi se respectă concursul ,,Cioace la Satiricon” sau ,,Epigrama lunii”. Cu acest prilej toţi membrii participă cu câte-o epigramă. Acestea urmează a fi publicatre în presa locală la pagina ,,Artă şi cultură” . Ţinem să le mulţumim şi pe această cale, pentru găzduire, domnului director al ziarului ,,Făclia de Cluj” – Radu Vida, precum şi secretarului nostru literar Petru-Ioan Gârda, care, cu responsabilitate, onorează această activitate. Epigramiştilor clujeni li se ofera spaţiu şi cu alte ocazii: zile de naştere, evenimente legate de cenaclul ,,Satiricon”, grupaje de epigrame cu ocazia unor sărbători, cum ar fi: AnulNou, sărbătorile de iarnă, 8 Martie etc.
    Rubrica „Cioace la Satiricon” este de mare interes, cititorii ziarului urmărind-o cu multă plăcere. O dovadă a interesului ce-l au clujenii pentru epigramă constă şi în faptul că Radioul clujean invită periodic în emisiunile culturale, colegi, membri ai Satiricon-ului, ea, epigrama, adresându-se oamenilor iubitori de frumos şi de rafinament literar. Am combătut mereu ideea că epigrama este un gen minor, ea fiind adeseori, aşa cum o numea regretatul nostru coleg Efim Tarlapan - ,,Buturuga mica”, sau marele umorist Cornel Udrea - ,,O poezie în pantaloni scurţi”. Şi domnia sa cochetează cu epigrama, fiind chiar membru de onoare din 2016.
    Printre membrii cenaclului există 5 scriitori – membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca, iar 7 dintre noi suntem membri ai Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj-Napoca. De remarcat este şi faptul că avem 4 ,,Seniori ai Cetăţii”, precum şi ,,Cetăţeni de onoare” ai localităţilor natale sau din diverse oraşe ale ţării. Faptul că nu ne-am uitat înaintaşii îl adevereşte apariţia volumelor de ,,Restituri” în care este cuprinsă creaţia literară, parţială, a celor 7 colegi, care, în timpul vieţii, nu şi-au putut tipări epigramele: Vasile Langa, Zeno Turdeanu, Mircea Matcaboji, Ttitu Olteanu, Traian Marcu, Gavril Glodeanu şi Aristotel Cruceanu. Le mulţumim harnicilor colegi, acum octogenari – Ion Bindea şi Valentin Vişinescu, care, prin trudă şi dăruire s-au ocupat de apariţia acestor volume. ,,Prin talent şi muncă fină/ I-au adus iar la lumină/ Pe aceia peste care/ Timpul aşternea uitare.”(E.Albu). Răsplata acestui efort pentru cei doi colegi a fost făcută de către Uniunea Epigramiştilor din România, printr-un premiu bine-meritat.
    Începând din anul 2004 se acordă, anual, premiul ,,Vasile Langa” unui membru al cenaclului, pentru merite deosebite pe tărâmul literar şi pentru implicarea în activităţile cenaclului, premiul având valoare de simbol.
    Un lucru pe care, de asemeanea, îl respectăm an de an este realizarea revistei ,,Epigrama – revistă pentru uz intern a Cenaclului Epigramiştilor Clujeni SATIRICON – apare când…poante”(Caietul, cum îi spunem noi), ajuns în 2018 la nr.38, în care sunt prezentate cele mai bune epigrame ale fiecărui membru al cenaclului, activitate coordonată şi realizată de Petru-Ioan Gârda şi Silvia Popescu. În revistă mai sunt inserate şi alte evenimente cu caracter cultural sau istoric pe care Silvia Popescu şi Valentin Vişinescu le completează în încheierea Caietului.
    Cred, însă, că cel mai important lucru cu care se mândreşte ,,Satiricon”-ul este organizarea şi desfăşurarea FESTIVALULUI-CONCURS ,,ETERNA EPIGRAMĂ”, aflat în acest an la cea de a 30 ediţie. La acest eveniment sunt invitaţi epigramişti din toată ţara şi din afara ţării, numărul invitaţilor, din motive independente de noi,a trebuit să-l reducem la 30-35. De obicei, evenimentul începe cu informaţii pe marginea activităţii UER, făcută de dl preşedinte George Corbu. Tot în deschidere se fac lansări de carte şi o scurtă informarea despre activitatea cenaclului, precum şi a celor din ţară.
    Ţin să aduc mulţumiri Consiliului Local şi Primăriei mun.Cluj-Napoca pentru sprijinul pe care ni-l oferă material, directorului RATUC (L.N.) care ne ajută la deplasarea invitaţilor. Să aducem mulţumiri vicepreşedintelui cenaclului nostru (Gavril Moisa) care face mari eforturi organizatorice pentru o bună desfăşurare a evenimentului. Mulţumim, în mod special, domnului director al Casei de Cultură a municipiului Cluj-Napoca, dl.Florin Moroşan, sub a cărui egidă funcţionăm, pentru spijinul pe care ni-l oferă cu orice prilej, domnia sa extinzând şi activitatea cenaclului la nivel de oraş şi nu numai.
    După fiecare concurs-festival, epigramele participante sunt publicate într-un volum îngrijit de secretarul literar Petru Ioan Gârda şi dna Silvia Popescu, volum care ajunge în posesia fiecărui participant. Şi acest lucru se face sub supravegherea dlui director Florin Moroşan. Îi mulţumim şi pentru acest efort.
    Mulţumim tuturor colegilor care din dragoste şi pasiune pun umărul la bunul mers al activităţilor noastre, ducând lumina şi frumuseţea epigramei cât mai departe spre bucuria celor care o ascultă.
    Privind retrospectiv, putem afirma, fără emfază, că în cei 40 de ani Cenaclul SATIRICON şi-a îndeplinit menirea pentru care a fost creat: promovarea spiritului românesc în inima Transilvaniei şi în ţară, coagulând energiile creatoare ale umoriştilor într-un mod organizat, pentru o bună emulaţie şi promovare a valorilor naţionale, umplând, după puteri, un gol în viaţa culturală a Clujului.
    Sperăm că mesajul şi scopul nostru au fost îndeplinite.