MIHAI TEOGNOSTE

    Născut în Bucureşti, la 29.07.1942.
    Inginer TCM.
    Membru al cenaclului Satiricon al Epigramiştilor din Cluj, din 1978.
    Membru fondator al UER.
    Membru fondator al Clubului Cincinat Pavelescu, București.

    Volume publicate:
• Alter Ego, Editura Napoca Nova, 2017.

    A apărut în numeroase antologii, culegeri tematice de epigrame, în ziare, reviste și pe diverse site-uri literare.
    A câștigat numeroase premii la concursuri de epigramă, în România, Republica Moldova.
    A făcut parte din jurii la diverse concursuri de epigramă din țară.


LOGICĂ
Munca l-a crea pe om,
Când l-a coborât din pom.
Lenea-i şi mai cu folos,
Că-l coboară mult mai jos.

UNUI CONFRATE
Talentul tău, în plin avânt,
Mă-ndeamnă a mă închina
În faţa lui pân-la pământ,
Că e pe-acolo, pe-undeva.

JUSTIFICARE
(confraţilor ce se miră că mai scriu)
Cu epigrama mea o tot întind,
Sperând, atunci când mor, să mor zâmbind,
Că n-o să pot să hohotesc cu glas,
Ştiind, pe voi, în ce rahat vă las.

PRESIUNI
Cu braţe moi, săruturi dulci
M-atragi, pe pat de fân mă culci,
Cu mii de farmece insişti,
Dar tot nu trec la ţărănişti!

BINEFACERE
De când e blocaj la fumat,
Se iese la aer curat,
Din fund de localuri, afară,
Să tragi, sănătos, din ţigară.

UNUI ELEV
Cum primăvara-i preafrumoasă,
Cu o colegă-o ştergi din clasă,
Te pierzi cu dânsa prin boscheţi
Şi-nveţi, şi-nveţi, şi-nveţi, şi-nveţi...

DEZAMĂGIRE TELEFONICĂ
Cică mobilul nu tâmpeşte,
Afirmă-un studiu englezesc.
Păi asta mă nenoroceşte,
Că eu ce scuză mai găsesc?

VIZIONAR
Eminescu, când a scris
Despre-o floare că-i albastră,
Şi nu roz, în mod precis
Intuia reforma noastră.

LIMBI STRĂINE
Le-nvaţă astăzi orice pui de dac
Şi păsări ce-n ogrăzi înfruntă frigu’,
Cocoșul cântă-n stradă cotcodac
Și, prin guvern, găina cucurigu!

LIBERTATE
Când reveni inopinat
Și o găsi cu alt bărbat,
Surprins, află din gura ei:
”Ești liber să gândești ce vrei!”



VREMEA LUI CARAGIALE
În asemenea măsură
Afectat de viața dură
De atunci, a scris ”Năpasta”.
Dar s-o fi trăit pe asta!

OPTIMISM
Chiar când nu mi-a fost ușor
Și mai că-mi venea să latru,
Tot am mai avut umor
Și nu negru, doar mulatru.

FIUL MEU
Dup-un lung șomaj barbar,
Azi să cheltuie-și permite:
Figurează-n state, iar.
Mde ... în Statele Unite.

EMIGRANT
Nepotul meu din București
Spre Vest migrat-a, spre mai bine
Și duce-o viață ca-n povești.
S-a stabilit în Cluj. La mine.

ÎN PRIMĂRIE
De mită, ca s-o țină-n frâie,
Toți fug ca dracul de tămâie,
Că înăuntru nu se ia,
Da, dar afară-i altceva.

URĂRI COMPLETE
V-aștept cu sorcova la mine,
Dar meditați, venind încoace,
Când îmi urați belșug și bine,
Să-mi spuneți și prin ce mijloace.

POARTA SĂRUTULUI (blasfemie)
Lui Brâncuşi i-am reproşat
Că putea fi mai complex,
Dacă ar mai fi sculptat
Şi o Poartă pentru Sex.

EMINESCU ATÂT DE VIU
La cele cinci Scrisori,
Cu tâlcul lor profund,
Îmi vine-adeseori
Să-i şi răspund.

PROMISIUNE RESPECTATĂ
Când la un bar o întâlni,
În prima clipă îi şopti:
”Tu singură n-o să mai fii!”
Și o lăsă cu doi copii.

NEPOATEI
Ea seamănă din zi în zi
Mai mult cu oamenii cei mari,
Că plânge din te miri ce-o fi
Și tace numai pe dolari.